Prima operatie pentru a fixa scara exponometrului este valoarea sensibilitatii filmului, exprinmata in grade DIN sau ASA.
A doua operatie consta in masurarea propriu-zisa a iluminarii si inregistrarea acestei valori.
Apoi uremeaza alegerea diafragmei si a timpului de expunere cele mai convenabile, in functie de valorile indicate de exponometru.

Filmari prezentate pe site .
Pentru vizionare clip nunta :http://filmarinunti-hd.ro/filmari-nunti/
Iar pentru botezuri http://filmarinunti-hd.ro/filmari-botez
Contact :http://filmarinunti-hd.ro/cameraman-nunta

Despre alegerea titlului fotografiei

Alegerea titlului unei fotografii este mai degraba o problema filosofica decat una concreta, care s-ar putea descrie printr-o reteta. Diferiti artisti vad problema in mod diferit, eu va voi prezenta niste pareri de-ai cunoscutilor mei. Pornind de la ideea ca fotografia este o arta vizuala, ea spune ce are de spus prin imagine (continut, compozitie, forma, lumina) si nu prin cuvinte, acestea din urma fiind elementele literaturii. De obicei cand o fotografie este apreciata, sunt luate in considerare doar elementele vizuale din imagine, de cele mai multe ori chiar fara cunoasterea titlului. Cei care cunosc metodele de jurizare la diferitele saloane sau concursuri, stiu ca juriul voteaza fara a cunoaste titlul lucrarilor.
Desigur, exista si exceptii, dar sunt foarte rare. Mentorul meu, Tamas Andras este de parere ca in aceste cazuri titlul fotografiei are doar functia de a separa o fotografie de celelalte, rolul de a ajuta fotograful la tinerea evidentei fotografiilor sale si la urmarirea rezultatelor diferitelor saloane. Aceasta teorie este sustinuta si de alti fotografi, putandu-se intalni titluri de genul: Nud, Peisaj   etc. Sunt cazuri cand o fotografie apeleaza la imaginatia privitorului, fotograful creand o imagine care pentru diferiti privitori provoaca diferite sentimente, in functie de personalitatea si gandirea lor. In asemenea cazuri delimitarea fanteziei si imaginatiei lor printr-un titlu concret si neinterpretabil ar fi un pacat. Oare, trebuie sa dam fiecarei fotografii un titlu? Oare este motivat gestul de a nu da fotografiilor titlu?
Concluzia la care am ajuns eu este ca titlul poate ridica valoarea unei lucrari, daca o completeaza prin informatia transmisa. In cazul trimiterilor la saloane un titlu este necesar pentru identificarea fotografiei. In alte cazuri insa (de exemplu expozitie personala, album, diverse forme de prezentare) daca nu pot sa-i dau fotografiei un titlu bun, mai bine nu-i dau nici una. In orice caz evit titlurile de genul Nud, Peisaj, Portret, etc. si pe cele care n-au nici o legatura cu imaginea, nu dau ca titlu unor fotografii de natura cuvinte cu inteles filosofic sau cu mare incarcatura spirituala. Daca nu gasesc ceva mai bun, dau numele locului unde a fost facuta poza sau numele speciei care apare pe imagine.

Cateva sugestii
1. Culoarea. Prezenta culorilor este probabil cel mai bun indiciu ca potentialul pentru fotografiere este foarte bun. Rosul este culoarea cea mai placuta ochiului uman. Daca reusesti sa gasesti aceasta culoare, sau o nuanta in natura, chiar si in pete de mici dimensiuni, aranjeaza-ti trepiedul si pregateste aparatul de fotografiat. Daca mai acorzi si ceva atentie plasarii acestor pete colorate in imagine, reusita fotografiei este foarte posibila.

2. Norii. Aproape nimic nu ma entuziasmeaza mai mult in fotografierea unui peisaj decat prezenta unor nori cu forme deosebite. Cel mai bine se prezinta formatiunile noroase de deasupra orizontului, din apropierea zonei din peisaj vizate. La apus sau rasarit, aceste formatiuni pot capata culori absolut extraordinare. Formatiunile noroase pot crea un centru de interes dinamic si complementar care poate conferi forta centrului de interes din fotografie. Norii pot fi foarte folositori atunci cand fotografiezi in orele “negre” ale zilei, adica in jurul amiezii. Ei pot fi pusi la treaba sa difuzeze lumina destul de aspra in acest moment al zilei, sau pot fi utilizati la intarirea ideii din fotografie.

3. Calmul. Pentru fotograful de peisaj, o atmosfera calma, lipsita de vant, poate ajuta uneori foarte mult. Vantul afecteaza florile, frunzele, copacii, iarba, lacurile si bazinele cu apa. Daca te gandesti sa combini un film de rezolutie mare, cateva filtre, o diafragma mica pentru a beneficia de hyperfocala si o lumina placuta de apus, care crezi ca iti va fi timpul de expunere? De cele mai multe ori, raspunsul va fi 1/10-1/15. Fotografiezi “din mana” peisajul pe care nu vei mai ajunge sa il revezi prea curand? Probabil ca este mai prudent sa folosesti un trepied si, de preferinta, unul bun. Apoi iti tii rasuflarea si te rogi ca “mama Natura” sa faca la fel. Si apesi pe declansator in momentul in care vantul pare sa se odihneasca pentru o clipita…

4. Vremea. De cate ori am auzit ca “azi nu fac poze pentru ca ploua…”? Vremea rea poate fi vreme foarte buna pentru fotografiat. Ceata, pacla, ninsoarea, ploaia pot conferi unor peisaje cotidiene o putere si un impact nebanuit.

5. Pozitia geografica. De cate ori este posibil, incearca sa te plazezi fie la nord, fie (mai ales) la sud de peisajul pe care doresti sa il fotografiezi. De ce? Pentru ca asa vei beneficia de lumina laterala. La ce este buna lumina laterala? Mai intai aceasta lumina accentuaza relieful si texturile, formele si umbrele. In plus, lumina laterala permite si folosirea optima a unui filtru polarizant.

6. Primul plan. Cele mai bune peisaje sunt, de obicei, cele care au un prim plan puternic. Copaci, tufe, pietre, smocuri de iarba sau de muschi, dune de nisip, flori, aproape orice poate fi folosit pentru producerea unei adancimi deosebite in imagine. Un astfel de amanunt poate da o iluzie de tridimensionalitate foarte importanta pentru impactul imaginii.

7. Reflexiile. Apele linistite ofera ocazii perfecte pentru realizarea de fotografii in oglinda. Acest efect poate fi folosit pentru a dubla frumusetea unui peisaj. Dar daca doresti sa faci astfel de imagini, trebuie sa fi pregatit sa te uzi la picioare.

Aceste sugestii sunt… doar sugestii, dar care ar putea ajuta la imbunatatirea imaginilor. Succes.

Atentie! Ideile prezentate mai jos nu sunt retete, sunt doar idei.
Acest articol se adreseaza acelor fotografi care au obiceiul de a combina culori, si mai ales acelora care fotografiaza “prea color”.
In figura alaturata este prezentat cercul culorilor.
In ceea ce priveste combinatiile de doua culori, cel mai bine se potrivesc culorile plasate la distante mari sau la distante mici. In primul caz (cand punem laolalta 2 culori plasate la distanta mare unul de celalalt) putem sa vorbim despre contrast (de culori). Daca ne uitam pe cercul culorilor, asta inseamna albastru cu galben, purpuriu cu verde sau rosu cu albastru verzui. Contrast se mai poate crea si intre culori calde (rosu, oranj, galben) si culori reci (albastru, violet, verde). De exemplu combinatia verde-rosu este deosebit de placuta.
De obicei compozitiile cu contrast dau dinamism, tensiune imaginii, pe cand cele cu armonie sugereaza liniste, calm. Cand combinam 2 culori apropiate putem sa vorbim de armonie (de culori). In aceasta categorie putem sa incadram fotografiile cu mai multe nuante ale aceleiasi culori, sau imperechieri de culori calde sau reci.
Culori care sunt placute separat, tind sa fie placute si in combinatii. In general rosu si albastru sunt culorile care plac cel mai mult, pe cand galben si portocaliu cel mai putin. Daca se mareste stralucirea si/sau saturatia unei culori ea place si mai mult, acest lucru fiind adevarat si in cazul combinatiilor.